Care este momentul potrivit pentru a învăța o limbă străină?
O veche zicală latină spune: „Câte limbi străine știi, atâția oameni valorezi” (Quot linguas calles, tot homines vales), iar stilul de viață actual ne arată cât de esențială este cunoașterea limbilor străine în lumea modernă.
Tocmai din acest motiv, mulți părinți se întreabă: „Când ar trebui copilul meu să înceapă să învețe o limbă străină?”
Cum știm când este momentul potrivit?
Limba maternă este acea limbă pe care copilul o învață în mod spontan din mediul în care trăiește, prin joacă și fără o instruire formală. Gramatica, structura și regulile limbii sunt absorbite natural. Baza limbii materne se formează între 3 și 4 ani, iar limba devine principalul instrument de comunicare.
După această etapă timpurie, urmează o perioadă de dezvoltare lingvistică târzie, în care se dezvoltă și alfabetizarea – fundamentul pentru educația formală. Limita superioară a acestei etape nu este clar definită, dar mulți specialiști o plasează în jurul adolescenței timpurii (15–18 ani).
În familiile în care părinții au limbi materne diferite, este recomandat ca fiecare părinte să comunice cu copilul în propria limbă maternă încă de la naștere. Astfel, copilul crește într-un mediu bilingv și va dobândi ambele limbi în mod natural.
În majoritatea familiilor însă, copilul este expus unei singure limbi materne, ceea ce ridică întrebarea: când și cum ar trebui să înceapă învățarea unei limbi străine?
Recomandări privind începerea învățării unei limbi străine
Pentru învățarea secvențială a unei limbi străine (prima se învață limba maternă, apoi o limbă străină), recomandarea generală este să se înceapă după vârsta de 3–4 ani, adică după formarea bazei limbii materne. Cu cât copilul începe mai devreme, cu atât are șanse mai mari să ajungă să vorbească limba străină cu o pronunție, accent și intuiție gramaticală apropiate de cele ale unui vorbitor nativ.
Totuși, succesul în învățarea unei limbi străine depinde de mai mulți factori:
- Modul de expunere: joacă, interacțiune spontană sau lecții formale.
- Calitatea expunerii: dacă persoana care predă limba este vorbitor nativ sau are un nivel avansat, precum și stilul său de predare.
De ce contează modul de învățare?
În copilăria timpurie, învățarea unei limbi străine poate fi eficientă doar dacă există o expunere frecventă, diversificată, plăcută și continuă. Fără această consistență, procesul de învățare va fi mult mai lent. Avantajele învățării timpurii includ:
- pronunție și accent mai apropiate de cele native,
- abilitatea de a învăța prin joacă,
- mai puține blocaje emoționale sau teama de eșec.
În schimb, în copilăria mai târzie și adolescență, învățarea are loc preponderent prin lecții formale (de 2-3 ori pe săptămână, câte 45–60 de minute). Contactul spontan cu limba străină este mai rar. Avantajul acestei etape este că elevul se poate sprijini pe cunoștințele deja formate în limba maternă, inclusiv în scriere și citire. Dacă metodologia este adaptată nevoilor copilului, învățarea poate fi eficientă, iar timpul necesar pentru folosirea funcțională a limbii este mai scurt decât în cazul copiilor foarte mici.
Ce se întâmplă dacă există întârzieri în dezvoltarea limbajului?
Un mit răspândit este acela că, dacă un copil are dificultăți de limbaj, nu ar trebui să învețe o a doua limbă. Totuși, cercetările arată că un copil cu dificultăți lingvistice poate învăța o limbă străină aproximativ la fel de bine cum învață și limba maternă. În funcție de natura dificultății și de limba respectivă, provocările pot varia.
Având în vedere particularitățile fiecărui copil, este esențial ca, înainte de a introduce o limbă străină, părinții să consulte un specialist (logoped) pentru a lua o decizie adaptată nevoilor individuale ale copilului.
Surse:
- Hartshorne JK, Tenenbaum JB, Pinker S. A critical period for second language acquisition: Evidence from 2/3 million English speakers. Cognition. 2018.
- Can children with language impairments learn two languages?
- Priručnik za prepoznavanje i obrazovanje djece s jezičnim teškoćama, coord. Jelena Kuvač Kraljević, Edukacijsko-rehabilitacijski fakultet, Universitatea din Zagreb, 2015.
Salveo CEE
